Pomenirea celor adormiți
Cunoscând că parastasele, pomenile şi liturghiile făcute pentru răposaţi pricinuiesc acestora mare uşurare şi folos, dumnezeieştii părinţi au poruncit ca Biserica să le facă şi deseori şi de obşte. Ei au primit această poruncă de la Sfinţii Apostoli, precum zice şi Dionisie Areopagitul.
Milostenia este cu atat mai primităîn fața lui Dumnezeu când este facută celor lipsiți, infirmilor, bolnavilor, batrânilor neajutorați, celor care nu pot munci, familiilor nevoiașe cu mulți copii, celor abandonați in casele sau leaganele de copii.
Pentru a face o pomenire la Biserica noastra aveti nevoie de urmatoarele:
- o sticla de vin rosu
- coliva
- un colac sau paine mai deosebita
- lumanari
- pomelnic
SOROACELE (TERMENELE) PENTRU SLUJBA DE POMENIRE
Biserica Ortodoxă spune că moartea reprezintă despărțirea sufletului de trup. Trupul este dat pământului, iar sufletul de întoarce la Dumnezeu. Viața omului nu se sfârșește odată cu moartea trupului. Pomenirea are ca scop aducerea odihnei celor care au plecat la Dumnezeu, iertarea păcatelor lor, dar și aducerea amintirii lor printre cei vii.
1. Prima pomenire a morților are loc la 3 zile după moarte. Această pomenire are loc de regulă în ziua înmormântării și se aduce cinste Sfintei Treimi şi Învierii din morţi a Mântuitorului a treia zi de la moartea Sa.
2. Următoare pomenire are loc la 9 zile după moarte, ca răposatul să se învrednicească de părtăşia cu cele 9 cete îngereşti şi în amintirea ceasului al nouălea, când Domnul, înainte de a muri pe cruce, a făgăduit tâlharului raiul pe care ne rugăm să-l moştenească şi morţii noştri.
3. Parastasul care urmează are loc 40 de zile (sau la şase săptămâni) de la adormire. Această pomenire se face pentru a amintii de Înălţarea la cer a Domnului, care a avut loc la 40 de zile după Înviere, pentru ca tot aşa să se înalţe şi sufletul răposatului la cer.
4. Următoarele pomeniri au loc la trei, şase şi nouă luni de la deces și se fac în cinstea Sfintei Treimi.
5. La un an după deces se face din nou pomenirea. Aceasta este luată după exemplul creştinilor din vechime. Aceștia prăznuiau în fiecare an ziua morţii martirilor şi a sfinţilor, reprezentând ziua de naștere pentru viața de dincolo.
6. Ulterior, în fiecare an, până la 7 ani de la moarte se face pomenirea persoanei care a adormit.
7. Ultima pomenire, are loc la 7 ani de la moarte si amintește de cele 7 zile în care Dumnezeu a creat lumea.